Autor: Mihaela Ivan

Un sondaj realizat între 11 și 30 septembrie de Institutul Directorilor (IoD), cel mai vechi grup de lobby pentru afaceri din Marea Britanie, la care au participat aproximativ 958 de directori de companii, în mare parte IMM-uri, arată că 74% dintre acestea intenționează să mențină și chiar să crească numărul angajaților care să muncească de acasă, scrie BBC News. Mai mult de jumătate dintre firme au în plan să reducă pe termen lung munca la birou. De altfel un studiu separat arată că părerea a 44% din conducerile firmelor analizate consideră că lucrul de acasă este „mai eficient”.

Cu toate acestea, directorul de politici la IoD, Roger Barker, atrage atenția că „Munca de acasă nu funcționează pentru toată lumea, iar directorii trebuie să fie atenți și la neajunsuri. Administrarea echipelor de la distanță nu este deloc simplă, iar directorii trebuie să depună eforturi pentru a sprijini bunăstarea mentală a angajaților.” Din acest motiv, este puțin probabil ca întreprinderile să adopte doar munca la distanță. „Avantajele biroului nu au dispărut. Pentru multe companii, reunirea personală a echipelor se dovedește mai productivă și mai plăcută. Spațiul de lucru partajat le oferă adesea angajaților oportunitatea de dezvoltare informală și de socializare fapt ce este foarte important, în special la începutul carierei”.

Studiul vine după un sondaj realizat de BBC în august, care a sugerat că 50 dintre cei mai mari angajatori din Marea Britanie nu aveau planuri să retrimită tot personalul cu normă întreagă la birou în viitorul apropiat. 24 de firme care au răspuns chestionarului nu aveau planuri de a rechema lucrătorii la birou, în timp ce 20 de companii și-au deschis deja birourile pentru personalul care nu putea lucra de acasă. Nouă din 10 angajați care au lucrat de acasă în timpul izolării ar dori să continue în acest mod, potrivit unei cercetări științifice. Un raport publicat în august de academicieni de la universitățile din Cardiff și Southampton sugerează că majoritatea oamenilor care lucrează de acasă sunt cel puțin la fel de productivi ca cei care merg la birou.

Pe de altă parte, un realizat de studiu realizat de Navisite, un furnizor de cloud computing, constată că 36% dintre companiile din Statele Unite nu erau pregătite să susțină tranziția bruscă, pe scară largă, către munca la distanță impusă de măsurile COVID-19, potrivit developpez.com. 51% din cei peste 100 de directori și profesioniști IT intervievați au declarat că au întâmpinat dificultăți IT în timpul procesului de tranziție, iar 29% susțin că încă se confruntă cu probleme.

Înainte de COVID-19, doar 14% din companii aveau mai mult de jumătate din angajați care lucrau de acasă, spre dosebire de acum, când sunt peste 64%. În ciuda problemelor cu care s-au confruntat, 83% dintre cei chestionați cred că schimbarea va fi de durată și că afacerile  vor continua să adopte politici mai liberale de lucru de la domiciliu după COVID 19.

Punctele slabe ale acestei strategii pe termen lung includ lățimea de bandă redusă a internetului la domiciliu (49%), riscuri sporite de securitate și conformitate (46%), neglijarea utilizatorilor casnici sau utilizarea necorespunzătoare a dispozitivelor mobile (20%), precum și lipsa resurselor de personal pentru a gestiona numărul mare de utilizatori la distanță (13%).

Întrucât telemunca a devenit o obișnuință pentru zeci de milioane de angajați din întreaga lume pentru a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus, se pune acum problema acoperirii costurilor generate de această situație, notează midilibre.fr. Angajatorii consideră o prostie să plătească un bonus în mijlocul crizei, însă mai multe țări din Europa analizează noi reguli în acest sens. Sindicatele din Olanda sunt de părere că le revine companiilor obligația să plătească pentru ceaiul, cafeaua sau chiar pentru hârtia igienică folosite acasă în perioada de muncă la domiciliu. Costul este estimat în medie la aproximativ doi euro pe zi lucrată, sumă care include și consumul de gaz, electricitate, apă și amortizarea aferentă utilizării unui birou și a unui scaun. În mod normal, niciun angajat nu și-ar imagina că va trebui să plătească aceste taxe dacă ar trebui să meargă la birou, susțin sindicaliștii.

Institutul Național pentru Informații bugetare (Nibud), o agenție guvernamentală care ajută familiile să-și gestioneze mai bine finanțele, și-a propus să calculeze costurile legate de telemuncă. Dacă discuția despre o compensație financiară poate părea secundară având în vedere consecințele pandemiei care a ucis peste un milion de oameni din întreaga lume, aceasta este totuși relevantă, deoarece se așteaptă ca telemunca să fie un proces pe termen lung, potrivit experților. Autoritățile olandeze au început să utilizeze modelul dezvoltat de Nibud pentru a le oferi funcționarilor publici care lucrează la domiciliu o compensație de 363 de euro. Criticii acestei măsuri susțin că Nibud nu a luat în calcul toate avantajele de care se bucură angajații care lucrează la domiciliu, mai ales în ceea ce privește timpul liber și cel economisit cu transportul la birou, pe care îl evaluează. în medie o oră pe zi.

Și alte țări se gândesc, de asemenea, la situația generată de munca la domiciliu, conștiente că este puțin probabil ca mulți angajați să se întoarcă la birou, chiar dacă epidemia este sub control. Spania le cere angajatorilor să acopere costurile de întreținere și echipamente ale angajaților care lucrează de acasă. La rândul său, Germania dezbate un proiect de lege privind drepturile angajaților aflați în telemuncă. În Franța, a fost deja adoptată o lege pentru a restricționa transmiterea sarcinilor de serviciu prin e-mail în afara programului normal de lucru. La rândul său, Marea Britanie a sugerat că ar putea relaxa regulile privind deducerile fiscale pentru echipamentele de lucru cumpărate în timpul pandemiei. Cu toate acestea, puține țări au mers atât de departe ca Olanda.

Sursa: bbc.com, emploi.com, midilibre.fr

Sursa foto: bbc via Getty Images, pixabay

Dă mai departe, să auzim de bine!