Autor: Mihaela Ivan

Președinta Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, a susținut miercuri, 16 septembrie, în Parlamentul European discursul tradițional despre Starea Uniunii Europene. După o evocare a situației în care ne aflăm din cauza pandemiei, van der Leyen a spus că este nevoie de grijă, responsabilitate și unitate pentru a trece cu bine peste aceste timpuri dificile. De altfel, ideea de coeziune și de unitate a fost prezentă pe tot parcursul discursul, inclusiv prin prezentarea unor cazuri concrete în care au fost enunțate numele mai multor state membre.

Numele României a apărut de două ori: o dată legat de faptul că mai mulți medici din țara noastră au îngrijit bolnavi din Italia, iar a doua oară, în contextul schimbărilor climatice, a fost evocată cea mai lungă secetă din ultimul deceniu care a provocat mari pagube agriculturii românești.

Ursula van der Leyen a subliniat faptul că, în ultimele șase luni, sistemele de sănătate și angajații din domeniu au făcut minuni, iar unitatea europeană și-a dovedit eficacitatea. Au fost create culoare verzi pentru bunuri, peste 60.000 de cetățeni europeni au fost repatriați, s-a asigurat aprovizionarea cu materiale medicale pe tot teritoriul Uniunii și a început producția europeană de măști, mănuși, teste și ventilatoare.

Ceea ce a demonstrat însă pandemia este faptul că trebuie să punem bazele unei Uniunii Europene a Sănătății, a precizat președinta Comisiei Europene. Primul pas ar fi întărirea Agenției Europene a Medicamentului și Centrului pentru prevenirea și controlul bolilor. Al doilea ar fi crearea unei BARDA europene, adică a unei agenții de cercetare avansată și dezvoltare biomedicală. Al treilea pas este o discuție despre competențele medicale. În acest context, Comisia Europeană împreună cu premierul Giuseppe Conte și cu președinția italiană a G20 va organiza anul viitor în Italia un Summit Global al Sănătății.

O altă prioritate a Comisiei Europene este protejarea lucrătorilor și a afacerilor. Ca fost ministru al Muncii și Afacerilor Sociale, van der Leyen e conștientă de importanța schemelor de ajutor care stau la baza programului SURE și care au făcut ca rata șomajului să nu explodeze în spațiul comunitar ca în alte părți ale lumii. Până acum, 40 de milioane de oameni au aplicat pentru scheme cu timp redus de lucru. De asemenea, 16 state membre vor beneficia în curând de 90 de milioane de euro prin programul SURE pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

În Uniunea Europeană demnitatea muncii este sacră”, a spus Ursula van der Leyen, care a precizat că această demnitate are de suferit din cauza salariilor de dumping. Prin urmare, CE va face o propunere pentru instituirea unui cadru legal pentru salariul minim, fie prin stabilirea unui nivel, fie prin încheierea contractelor colective pe ramură, în funcție de legislația națională a fiecărui stat membru. Totodată, este nevoie de stabilitate într-o economie de piață socială.

Răspunsul la o criză fără precedent a fost pe măsură, prin activarea unei clauze de salvgardare, prin care au fost flexibilizate regulile pentru acordarea ajutoarelor de stat și a fondurilor europene. Trei miliarde de euro au fost folosite pentru sprijinirea companiilor și a industriei. Prognozele arată o scădere a PIB de 12% în trimestrul II, așa că nu e momentul să ne retragem ajutorul. E nevoie de un echilibru între asigurarea sprijinului financiar și asigurarea sustenabilității bugetare. Pe termen lung, e necesară întărirea Uniunii Economice și Monetare. Trebuie să folosim această ocazie pentru reforme structurale în economie, pentru realizarea Uniunii Piețelor de capitală și a Uniunii Bancare. De asemenea, președinta Comisiei Europene a anunțat o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen.

Ursula van der Leyen a precizat încă o dată că Pactul Verde (Green Deal) este planul prin care Europa va deveni până în 2050 primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Comisia va propune o reducere cu cel puțin 55% a emisiilor până în 2030, pentru a se putea realiza acest deziderat. Finanțarea va fi asigurată prin Fondul pentru o Tranziție Justă, precum și prin alocarea a 37% din cele 750 de milioane de euro, din Next Generation EU. Potrivit președintei CE, noua țintă va reduce dependența de importuri de energie și va crea milioane de locuri de muncă.

Pandemia a demonstrat importanța tehnologiilor digitale în viața noastră de zi cu zi, a declarat șefa CE care a precizat că ar trebui să începem o decadă digitală în Europa. Astfel, va fi creat un cloud european ca parte a Next Generation EU, prin GaiaX. Totodată, va fi necesar să ne concentrăm pe tehnologie, în special pe inteligența artificială. Folosită în agricultură, în medicină sau în industria auto, aceasta ne poate deschide noi orizonturi. Dar va fi nevoie de reguli noi, așa că executivul comunitar va veni cu o propunere pentru o identitate electronică europeană sigură. În același timp va fi necesar să investim în infrastructură deoarece 40% din populația rurală nu are acces la internet de bandă largă. În acest context, dna van der Leyen a anunțat o investiție de 8 miliarde de euro pentru construirea unor spercomputere de ultimă generație made in Europe. În plus, 20% din Next Generation EU vor fi investiți în domeniul digital.

În plină criză sanitară, Uniunea Europeană a aderat la COVAX și va contribui cu 400 de milioane de euro pentru a se asigura că vor avea acces la vaccinuri sigure și cei care nu își permit la nivel mondial. Ca actor global, este necesar ca UE să continue colaborarea cu Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Mondială a Comerțului. Cele trei organisme internționale au nevoie de reforme multilaterale, pentru ca e nevoie însă de timp. Relația UE cu China, un partener de negocieri, un concurent economic și un rival sistemic, rămâne una complicată din cauza divergențelor legate de schimbările climatice și de respectarea drepturilor omului. În acest context, președinta CE și-a exprimat convingerea că se poate trece la sistemul de vot prin majoritate calificată în chestiuni legate de drepturile omului și de aplicarea unor sancțiuni. Totodată, a anunțat în premieră o propunere pentru o variantă europeană a Magnitsky Act.

Ursula van der Leyen a declarat că Uniunea Europeană este de partea poporului din Belarus, care ar trebui să fie liber să își decidă viitorul. Referitor la relația cu Rusia, șefa CE a enumerat, printre altele, otrăvirea liderului opoziției, Alexei Navalnîi, care nu este un caz singular, și a precizat că nicio conductă nu va schimba starea de fapt, cu trimitere directă la North Stream. Nu în ultimul rând, a ținut să asigure Ciprul și Grecia de deplina solidaritate a statelor membre în disputa cu Turcia. Indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, construirea unei noi agende transatlantice, întărirea parteneriatului bilateral comercial, tehnologic și în domeniul impozitării rămân priorități ale Uniunii Europene. Va fi un nou început și în relația cu Regatul Unit. După 3 ani de negocieri, cele două părți au ajuns la un acord considerat cel mai bun și singurul mod în care va fi menținută pacea în Irlanda. Un acord la care Uniunea Europeană nu va renunța și care nu poate fi modificat unilateral. Balcanii de Vest și Parteneriatul estic și Uniunea Africană, precum și încheierea acorduri de liber schimb cu țări terțe rămân priorități de politică externă și comercială.

Una dintre marile ambiții ale actualei Comisii este instituirea unei zone maritime protejate în Antarctica, fapt ce ar deveni cel mai mare proiect de protecție a mediului din istorie. De asemenea, mecanismul de ajustare a amprentei de carbon ar trebui să îi convingă pe producătorii străini și pe importatorii europeni să își reducă emisiile de carbon, ceea ce va asigura o competiție corectă. Aceleași principii se vor aplica și în privința impozitării digitale. Uniunea Europeană va depune toate eforturile pentru ajungerea la un compromis la nivelul OCDE și G20, însă dacă nu se va întâmpla acest lucru, Comisia va veni cu o propunere la nivel european la începutul anului viitor.

Migrația rămâne o problemă care pune la încercare solidaritatea statelor membre. Comisia Europeană lucrează cu autoritățile din Grecia la un program pilot pentru înființarea unei noi tabere de refugiați în insula Lesbos. Este de așteptat ca toate statele membre să contribuie pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale refugiaților.

În premieră, până la sfârșitul lunii septembrie, Comisia Europeană va adopta un raport referitor la respectarea statului de drept în toate statele membre, considerat un instrument prin care vor fi identificate din timp problemele și  vor fi găsite soluții. Respectarea statului de drept va condiționa alocarea unor sume din buget sau din Next Generation EU, pentru a proteja fondurile europene de fraudă, corupție și conflict de interese. Va fi o condiție nenegociabilă.

Tot în  premieră, va fi numit la nivelul Comisiei un coordonator al luptei împotriva discriminării, care se va asigura că subiectul este menținut pe agenda europeană și care va colabora direct cu cetățenii, cu societatea civilă și cu instituțiile.

Sursa foto: Spiegel, pixabay, Getty Images

Dă mai departe, să auzim de bine!