Maria Bun, din localitatea Şicula, de lucrează la război la fel cum se făcea în secolele trecute este propusă de autoritățile locale pentru a fi declarată „Tezaur uman viu”, un titlu onorific înfiinţat de UNESCO, transmite Agerpres.

Țese pe un război vechi de peste 150 de ani iar costumele sale populare au căutare în toată lumea. Face cu greu faţă comenzilor și, la vârsta de 76 de ani, se străduieşte să transmită meşteşugul noii generaţii. Socoteşte că a creat, în cei 65 de ani de când lucrează la război, suficiente costume „cât să umpli remorci cu ele”.

Au auzit de mine din toate colţurile lumii şi vin şi astăzi la Şicula să mă caute, să le vând costume sau să le fac la comandă. Sunt oameni care au rădăcinile în zona noastră, dar au emigrat de mult, pentru ei este o mare bucurie să aibă în casă un costum popular, un ştergar pus pe perete sau preşuri cu modele şi culori vii. Ştergarele sunt căutate mai ales pentru împodobirea icoanelor, tablourilor sau farfuriilor puse pe pereţi, dar şi pentru nunţile tradiţionale, unde se pun la steag„, declară arădeanca pentru Agerpres.

Pentru a crea un costum, tanti Maria are nevoie, în medie, de trei săptămâni, dar pentru unele modele a lucrat şi două luni, zi de zi.

La un costum pe care l-am făcut pentru cântăreaţa Florica Zaha, de la Bihor, pe care o admir tare mult, am lucrat mai bine de două luni. Multe cântăreţe vin la mine să le fac porturile populare, una a ascuns ani de zile cine i-a făcut costumul, că o tot întrebau alte cântăreţe, dar ea a zis că a murit meşterul, ca să nu se afle şi să nu mai aibă nimeni model ca al ei. Dar până la urmă tot s-a aflat„, povesteşte Maria Bun pentru Agerpres.

Un costum popular complet din zona Şicula este compus, pentru femei, din spătoi, poale, cămaşă şi zadie, iar pentru bărbaţi, din izmene, cămaşă şi zadie. Preţul diferă în funcţie de complexitatea modelului, dar Maria le-a vândut, în ultima perioadă, cu 4.500 de lei.

Centrul Cultural Judeţean face demersuri pentru ca Maria Bun să fie declarată „Tezaur uman viu”. Etnologul centrului, Rodica Colta, a declarat, pentru AGERPRES, că aceasta este prima nominalizare a judeţului Arad pentru titlul onorific înfiinţat de UNESCO.

Ea este cea mai în vârstă, dar şi cea mai pricepută ţesătoare şi cusătoreasă de costume populare pe care o avem. Ţese la război şi azi aşa cum a învăţat când era o copilă. Ornamentează pânza cu bogate motive geometrice şi florale realizate în broderie plină. Este singura care mai cunoaşte vechea denumire locală a acestor motive (turteaua, prescura, podu, panjera, drumul şerpuit etc), fiind din acest punct de vedere un adevărat tezaur viu. Acesta este de altfel şi motivul pentru care Centrul Cultural Judeţean Arad a decis să îi trimită dosarul la Bucureşti, la Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, pentru a i se recunoaşte oficial această calitate”, a declarat etnologul Rodica Colta.

Maria Bun spune că e decisă să îşi petreacă zilele în faţa războiului cât timp o vor ţine puterile.

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Agerpres

Dă mai departe, să auzim de bine!